ACCOMPLISHMENTS AND FAILURES IN THE MANAGEMENT OF FORTRESS SARMIZEGETUSA REGIA, A UNESCO WORLD HERITAGE MONUMENT
Abstract
Sarmizegetusa Regia was included, together with other five Dacian fortresses (Bănița, Costești-Blidaru, Costești-Cetățuie, Piatra Roșie and Căpâlna), on the List of UNESCO World Heritage Sites in 1999. They are a unique synthesis of external cultural influences and local traditions in terms of building techniques and overall, in the ancient military architecture, representing the monumental expression of the civilisation of the Dacian Kingdom.
These fortresses are the accurate expression of the exceptional development level of the Dacian civilisation during the 1st century BC – early 2nd century AD, Sarmizegetusa Regia lying at the forefront of this fortified complex, epitomizing the evolution phenomenon from fortified centres to proto-urban agglomerations.
After 2000, various laws regulated the management, preservation and protection of the monuments listed among World Heritage Sites. Some of their provisions have never been applied or abided by. Unfortunately, currently, only Sarmizegetusa Regia has a legal administrator, the other five remaining un-administered.
There is no management plan for any of the six fortresses and they have no managers or administration plans. Except for Sarmizegetusa, there are not even short term strategies for the other five fortresses that would solve urgent matters. They are not even protected 24/7. The single Dacian fortress within this fortified complex that benefits of security services 24/7 is Sarmizegetusa Regia, which is under the administration of the County Council of Hunedoara. Subsequent to these measures, the phenomenon of archaeological poaching and deliberate destruction disappeared entirely from the area of Sarmizegetusa Regia. Not the same may be said for the other fortresses, where destruction and vandalism actions and archaeological poaching are still often found. In most these fortresses, there are buildings in ruin and walls dislodged in several portions. Access roads to some of these Dacian fortresses are inadequate, while vegetation in these not administered sites conquered the monuments. The poor situation in these fortresses is due to the fact that nobody administers them.
The legal status of the land on which said monuments lie was not clarified to date either, and they remain not registered in land registers; the lands were not recorded in the cadastre; the owners of the right to administer the UNESCO remains were not established; the monuments and protection areas were not included in PUZ (regional Urban Plan) and PUG (General Urban Plan)type documentations of the administrative-territorial units within whose range respective monuments lie, there are no documentations for the draft of large feasibility studies for each fortress.
At Sarmizegetusa Regia, things have changed for the better in the last 6 years, while discrepancies between this site and those which remained not administered are increasingly visible. The Administration of the historical monument Sarmizegetusa Regia was set up, constant security/surveillance, video surveillance were provided, a consulting Scientific Council was created and a regulation for visiting the site was drafted and implemented. Visiting routes were set up and explanatory panels with texts in Romanian and English for each monument set up, while at the pavilion by the entrance into the site may be purchased adequate informative materials. There were introduced audio guides in Romanian and English with much information on the monument and its history. The road that ran to Sarmizegetusa Regia was modernised and the County Council of Hunedoara funds the archaeological excavations. Survey measurements of the site were completed as did the documentation for the approval of intervention works (DALI). Furthermore, the issue of the sick trees on the sites’ surface, which endangered visitors, employees as well as important parts of the monument, was partially solved. Because the efforts of the research team were also implemented a series of projects which facilitated the access of the heritage from Sarmizegetusa and the other Dacian fortresses on the List of World Heritage Sites. The efforts of the County Council of Hunedoara and the Site Administration made the site appear clean, constantly maintained, regardless the season, thus reaching some of the standards that UNESCO sites must comply.
Past all these positive things, there are aspects that still require remedy. Among, count the dislodgement of the constructional blocks and elements on certain portions of the fortification walls, the pentagonal tower or the poor state of the Roman baths. To these add the lack of management and administration plans, yet also the lack of drafting and submitting projects for accessing European funds designed for historical monuments.
There is obviously still much work to do, and one may not speak of perfect administration or a model of solid administration at Sarmizegetusa Regia. Nevertheless, we are confident that year by year, any dysfunctionality will disappear, the errors and failures will become increasingly few, despite the site complexity, while the gathered experience and efforts of those involved for the good of this monument will multiply.Keywords
DOI: 10.14795/j.v6i4.464
References
ALBERT/RINGBECK 2015
Albert, Marie-Theres, Ringbeck, Birgitta. 40 Years World Heritage Convention. Popularizing the protection of cultural and natural heritage (Berlin–Boston: De Gruyter).
ANTONESCU 1984
Antonescu, D., Introducere în arhitectura dacilor (București: Editura Tehnică).
BÂLICI 2019
Bâlici, Șt., Evaluarea stării siturilor înscrise în Lista patrimoniului mondial - UNESCO: Cetățile dacice din Munții Orăștiei (1999). Monitorizarea anuală efectuată de INP, Comunicare la seminarul ”Evaluarea monumentelor înscrise în Lista patrimoniului mondial și raportarea periodică”, Baia Mare, 20-21 septembrie, 2019.
BÂRCĂ 2018
Bârcă, V., Câteva observații privind administrarea Cetăților dacice din Munții Orăștiei înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO / A few notes on the management of the Dacian fortresses from the Orăștiei Mountains on the list on UNESCO world heritage sites, Plural. History-Culture-Society 6/2, 2018, 78-111.
BÂRCĂ 2018a
Bârcă, V., Aspecte pozitive și negative în administrarea Cetăților dacice din Munții Orăștiei înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO, Simpozionul ”Patrimoniul cultural al județului Iași: evidență, protejare și valorificare”, Iași, 30-31 octombrie 2018.
BÂRCĂ 2019
Bârcă, V.,”Positive and negative aspects in the management of the Dacian Fortresses in the Orăștie Mountains listed among UNESCO world heritage sites”, Journal of Ancient History and Archaeology 6/1, 108-148. DOI: 10.14795/j.v6i1.385.
BERECKI/CZAJLIK/SOÓS 2012
Berecki, S./Czajlik, Z./Soós, Z. (eds.), Historical landscapes. Aerial Photographs of Transylvanian Archaeological Sites and Monuments, CMM, I (Budapest–Târgu Mureş: L’Harmattan–Mega).
BODÓ 2016
C. Bodó, Locuințe / Dwellings. In: Neamţu, C., Florea, G., Gheorghiu, G., Bodó, C. (eds.), Când viața cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO - Incursiuni dacice în spațiul virtual (Cluj-Napoca: Editura Only One), 165-181.
BODÓ/FERENCZ 2004
Bodó, C. /Ferencz, I. V., Câteva considerații privind fortificația și așezarea dacică de la Ardeu (com. Balșa), jud. Hunedoara, Istros XI, 148-158.
CIUTĂ 2018
Ciută, M. M., Cetatea dacică de la Căpâlna (com. Săsciori, jud. Alba). După 19 ani… UNESCO, Plural. History-Culture-Society 6/2, 150-169.
CRIȘAN 1986
Crișan, I. H., Spiritualitatea geto-dacilor. Repere istorice (București: Albatros).
CRIȘAN 1993
Crișan, I. H., Civilizaţia geto-dacilor, I (București: Meridiane).
DAICOVICIU 1954
Daicoviciu, C., Cetatea dacică de la Piatra Roșie (București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne).
DAICOVICIU et alii 1955
Daicoviciu C., et alii., Șantierul arheologic Grădiștea Muncelului, Studii şi Cercetări de Istorie veche VI, 1-2, 195-238.
DAICOVICIU et alii 1961
Daicoviciu, C., et alii., Șantierul arheologic Grădiştea Muncelului, Materiale și cercetări arheologice VII, 301-320.
DAICOVICIU/FERENCZI/GLODARIU 1989
Daicoviciu, H./Ferenczi, Șt./Glodariu, I., Cetăți și așezări dacice în sud-vestul Transilvaniei (București: Editura Științifică și Enciclopeică).
FEILDEN/JOKILEHTO 1993
Feilden, B./Jokilehto, J., Management Guidelines for World Heritage Cultural Sites (Rome: ICCROM).
FLOREA 1992
Florea, G., Aspecte ale metalurgiei bronzului în așezările dacice din Munții Orăștiei, Ephemeris Napocensis II, 39-54.
FLOREA 1998
Florea, G., Ceramica pictată. Artă, meșteșug și societate în Dacia preromană (sec. I a. Chr. I p. Chr.) (Cluj-Napoca: Presa Universitarǎ Clujeanǎ).
FLOREA 2011
Florea, G., Dava et oppidum. Débuts de la genes e urbaine en Europe au deuxieme âge du Fer (Cluj-Napoca: Acad. Roumaine, Centre d'Études Transylvaines).
FLOREA 2017
Florea, G., Excavations in Sarmizegetusa Regia: Recent Results and Perspectives. In: Mitthof, F., Schörner, G. (eds.), Columna Traiani – Traianssäule. Siegesmonument und Kriegsbericht in Bildern. Beiträge der Tagung in Wien anlässlich des 1900. Jahrestages der Einweihung, 9.–12. Mai 2013 [TYCHE Sonderband 9] (Viena: Verlag Holzhausen), 363-368.
FLOREA/CRISTESCU 2016
Florea, G./Cristescu, C. Artă, identitate și imaginar / Art, identity and imaginary. In: Neamţu, C., Florea, G., Gheorghiu, G., Bodó, C. (eds.), Când viața cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO - Incursiuni dacice în spațiul virtual (Cluj-Napoca: Editura Only One), 141-163.
FLOREA et alii 2015
Florea, G., et alii, Matrița de bronz de la Sarmizegetusa Regia (Cluj-Napoca: Mega).
GEOGRAFIA ROMÂNIEI 1987
Geografia României. Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei vol. III (București: Editura Academiei Republicii Socialiste România).
GERSTER 2003
Gerster, G., Flug in die Vergangenheit. Archäologische Stätten der Menschheit in Flugbildern, Charlotte Trumpler (ed.) (München: Schirmer-Mosel).
GHEORGHIU 1996
Gheorghiu, G., Cisterna dacică de la Grădiştea de Munte, Acta Musei Napocensis 33/I, 375-384.
GHEORGHIU 1998
Gheorghiu, G., Cisterne descoperite în zona capitalei regatului dac, Sargetia XXVII/1 (1997-1998), 177-189.
GHEORGHIU 2005
Gheorghiu, G., Dacii pe cursul mijlociu al Mureșului (sfârșitul sec. II a. Chr. – începutul sec. II p. Chr.) (Cluj-Napoca: Mega).
GHEORGHIU/PUPEZĂ 2016
Gheorghiu, G./Pupeză, P. Instalații de stocare și de distribuire a ape / Water storage and supply installations. In: Neamţu, C., Florea, G., Gheorghiu, G., Bodó, C. (eds.), Când viața cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO - Incursiuni dacice în spațiul virtual (Cluj-Napoca: Editura Only One), 183-191.
GLODARIU 1975
Glodariu, I., Un atelier de făurărie la Sarmizegetusa dacică, Acta Musei Napocensis XII, 107-134.
GLODARIU 1983
Glodariu, I., Arhitectua dacilor - civilă și militară (sec. II a. Chr. - 1 p. Chr.), (Cluj-Napoca: Dacia).
GLODARIU/FLOREA/SUCIU/FERENCZ 2005
Glodariu, I./Florea, G. A./Suciu, L. D./Ferencz, I. V., Luncani, com. Boşorod, jud. Hunedoara - Piatra Roşie, Cronica cercetărilor arheologice - campania 2004 (Mangalia), 211-213.
GLODARIU/IAROSLAVSCHI 1979
Glodariu, I./Iaroslavschi, E., Civilizația fierului la daci (Cluj-Napoca: Dacia, 1979).
GLODARIU/IAROSLAVSCHI/RUSU 1988
Glodariu, I./Iaroslavschi, E./Rusu, A., Cetăţi şi aşezări dacice în Munţii Orăştiei (București: Editura Sport-Turism).
GLODARIU/IAROSLAVSCHI/RUSU 1992
Glodariu, I./Iaroslavschi, E./Rusu, A., Die Münzstatte von Sarmizegetusa Regia, Ephemeris Napocensis II, 57-68.
GLODARIU/MOGA 1989
Glodariu, I./Moga, V., Cetatea dacică de la Căpâlna (București: Editura Științifică și Enciclopedică).
IAROSLAVSCHI 1981
Iaroslavschi, E., Au prelucrat dacii sticla? In: Daicoviciu, H. (ed.), Studii dacice (Cluj-Napoca: Dacia), 166-173.
IAROSLAVSCHI 1997
Iaroslavschi, E., Tehnica la daci (Cluj-Napoca: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei).
IAROSLAVSCHI 2004
Iaroslavschi, E., Zona siderurgică din preajma capitalei statului dac. In: Pescaru, A., Ferencz, I. V. (eds.), Daco-Geții (Deva: Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane), 55-62.
IAROSLAVSCHI/MATEESCU 2016
Iaroslavshi, E./Mateescu, R., Meșteșuguri / Crafts. In: Neamţu, C., Florea, G., Gheorghiu, G., Bodó, C. (eds.), Când viața cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO - Incursiuni dacice în spațiul virtual (Cluj-Napoca: Editura Only One), 63-88.
LUPU 1989
Lupu, N., Tilișca. Așezările arheologice de pe Cățănaș (București: Editura Științifică și Enciclopedică).
MATEESCU 2010
Mateescu, R., Între aducere de ofrandă şi ascundere. Studiu de caz asupra depunerii brăţărilor dacice de aur. In: Glodariu, I., Gheorghiu, G. (eds.), Studii de Istorie şi Arheologie. Omagiu cercetătorului dr. Eugen Iaroslavschi (Cluj-Napoca: Argonaut), 128-140.
MATEESCU 2012
Mateescu, R., Istoriile unui templu (Cluj-Napoca: Mega).
MATEESCU 2016
Mateescu, R., Arhitectura religioasă / Religious Architecture. In: Neamţu, C., Florea, G., Gheorghiu, G., Bodó, C. (eds.), Când viața cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO - Incursiuni dacice în spațiul virtual (Cluj-Napoca: Editura Only One), 193-220.
MATEESCU 2017
Mateescu, R., Digging and Excavating at Sarmizegetusa Regia in the 19th and 20th Century. In: Mitthof, F., Schörner, G. (ed.), Columna Traiani – Traianssäule. Siegesmonument und Kriegsbericht in Bildern. Beiträge der Tagung in Wien anlässlich des 1900. Jahrestages der Einweihung, 9.–12. Mai 2013 [TYCHE Sonderband 9] (Viena: Verlag Holzhausen), 357-362.
MATEESCU/PUPEZĂ 2016
Mateescu, R./Pupeză, P., Elemente de arhitectura militară / Aspects of the military architecture. In: Neamţu, C., Florea, G., Gheorghiu, G., Bodó, C. (eds.), Când viața cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO - Incursiuni dacice în spațiul virtual (Cluj-Napoca: Editura Only One), 221-249.
MIHAI 2015
Mihai, D., Raport de monitorizare a Cetăților Dacice din Munții Orăștie (București) https://patrimoniu.ro/images/rapoarte-unesco-2015/Raport-de-monitorizare-Cetatile-Dacice-din-Muntii-Orastiei-2015.pdf
MOGA 1979
Moga, V., Piese de argint din cetatea dacică de la Piatra Craivii, Acta Musei Napocensis XVI. 513-518.
MOGA/ RUSTOIU 1997
Moga, V./Rustoiu, A., Atelierul de fibule de la Piatra Craivii (jud. Alba), Ephemeris Napocensis VII, 57-64.
MUSTEAȚĂ 2018
Musteață, S., Evaluarea și monitorizarea siturilor înscrise în Lista patrimoniului mondial din România / Evaluation and monitoring of the World Heritage Sites in Romania, Plural. History-Culture-Society 6/2, 2018, 63-77.
NEAMŢU/FLOREA/GHEORGHIU/BODÓ 2016
Neamţu, C./Florea, G./Gheorghiu, G./Bodó, C. (eds.), Când viața cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO - Incursiuni dacice în spațiul virtual (Cluj-Napoca: Only One).
PEȚAN 2018
Pețan, A., Cetățile dacice din Munții Orăștiei. Probleme actuale și perspective, Plural. History-Culture-Society 6/2, 112-149.
PEȚAN 2018a
Pețan, A., Sarmizegetusa Regia. 1. Redescoperirea cetății (Alun: Editura Dacica).
PESCARU et alii 2014
Pescaru, A./Florea, G./Mateescu, R./Pupeză, P./Cristescu, C./Bodo, C./Pescaru, E., The Dacian fortress from Costesti-Blidaru - recent archaeological research. The Towers from La Vami, Poiana lui Mihu, Platoul Faeragului, Journal of Ancient History and Archaeology 1/1, 3-28. DOI: 10.14795/j.v1i1.16.
RUSTOIU 1996
Rustoiu, A., Metalurgia bronzului la daci (sec. II î. Chr. – sec. I d. Chr.). Tehnici, ateliere şi produse din bronz (Bucureşti: Vavila Edinf).
RUSU-PESCARU 2005
Rusu-Pescaru, A., Sanctuarele Daciei (Deva: Astra).
SUCIU 2016
Suciu, L., Organizarea și amenajarea spaţiului în locuinţele așezării civile de la Grădiștea de Munte, Revista Bistriței XIV, 36-47.
VASILESCU 2018
Vasilescu, S. A., Bune practici de administrare la Sarmisegetusa Regia, Seminar „Managementul siturilor UNESCO din România”, București, 30-31 martie 2018.
Refbacks
- There are currently no refbacks.
ISSN: 2360-266X